7 mituri despre durerea de spate care îți fac mai mult rău decât bine
Unele dintre lucrurile pe care le-ai auzit despre spate sunt nu doar greșite, ci active în a-ți încetini recuperarea. Le luăm pe rând.
Modul în care înțelegi durerea îți influențează evoluția. Nu la nivel de „gândire pozitivă” — la nivel de comportament: dacă crezi că spatele tău e fragil, te miști mai puțin, iar mișcarea mai puțină înseamnă recuperare mai lentă.
Iată șapte convingeri pe care le auzim săptămânal în cabinet.
1. „Mi-am ieșit o vertebră din loc”
Vertebrele sunt legate între ele prin discuri, ligamente puternice și capsule articulare. Nu „ies din loc” și nu se „pun la loc” printr-o manipulare. O deplasare vertebrală reală presupune un traumatism major, de tipul unui accident.
Ce se întâmplă de fapt: un segment poate deveni sensibil, iar musculatura din jur se contractă protectiv. Senzația de „blocaj” e reală — explicația e alta.
2. „RMN-ul arată că am coloana distrusă”
Modificările degenerative sunt frecvente la persoane care nu au nicio durere, iar prevalența lor crește constant cu vârsta. Degenerarea discală, protruziile și fisurile inelare apar la o proporție semnificativă de adulți asimptomatici.
O modificare pe RMN nu explică, singură, durerea ta. Multe dintre aceste aspecte sunt echivalentul ridurilor — semne de trecere a timpului, nu leziuni.
3. „Trebuie să stau la pat până trece”
Repausul prelungit la pat întârzie recuperarea. Este una dintre puținele recomandări pe care ghidurile actuale le contrazic explicit.
Ce funcționează: menținerea activității în limita tolerabilă și reluarea treptată a rutinei obișnuite.
4. „Nu mai am voie să ridic greutăți”
Antrenamentul de forță, condus corect, e una dintre cele mai bune investiții pentru o coloană sănătoasă. Problema nu e ridicarea în sine, ci ridicarea unei greutăți pentru care corpul nu a fost pregătit.
Soluția nu e evitarea permanentă, ci creșterea progresivă a capacității.
5. „Am o postură greșită și de asta mă doare”
Ideea că există o singură postură corectă, iar orice abatere produce durere, nu are suport solid. Oameni cu posturi foarte diferite au sau nu au dureri.
Ce contează mai mult: cât de des îți schimbi poziția. Cea mai bună postură e următoarea.
6. „E din cauza scaunului / saltelei / pernei”
Aceste elemente pot contribui, dar rareori explică singure situația. Sunt însă cele mai ușor de învinovățit, pentru că oferă o soluție simplă de cumpărat.
Dacă schimbarea saltelei ar rezolva durerea lombară, problema ar fi fost rezolvată demult.
7. „La vârsta mea e normal să mă doară”
Vârsta nu e un diagnostic. Este adevărat că unele modificări apar odată cu trecerea anilor — dar durerea nu e o consecință inevitabilă a lor.
Acceptarea durerii ca „normală” e periculoasă pentru că oprește căutarea unei soluții. Iar la capitolul forță și capacitate funcțională, se poate obține progres la orice vârstă.
Ce chiar contează
Exercițiu progresiv, menținerea activității, somn suficient, gestionarea încărcării și înțelegerea corectă a situației. Nu e spectaculos și nu se vinde bine — dar acestea sunt intervențiile cu cel mai bun suport în literatura de specialitate.
Iar dacă durerea persistă de peste 3 luni, merită știut că ICD-11 o recunoaște ca diagnostic în sine. „Nu ai nimic" nu mai este o concluzie validă. Detalii pe pagina Abordarea noastră asupra durerii.
Întrebări frecvente
Dacă nimic din astea nu e adevărat, de ce mă doare?
Pentru că durerea nu funcționează ca un detector de leziuni. Din 2022, ICD-11 recunoaște durerea cronică drept diagnostic de sine stătător, iar IASP descrie trei mecanisme care pot coexista. La durerea lombară contribuie de obicei mai mulți factori: capacitate de încărcare depășită, somn insuficient, context de viață solicitant, o perioadă de inactivitate urmată de efort neobișnuit. Detalii pe pagina Abordarea noastră asupra durerii.
Deci nu trebuie să fac nimic, trece de la sine?
Majoritatea episoadelor acute se ameliorează în câteva săptămâni. Dar „trece de la sine” nu înseamnă că nu ai ce face: menținerea activității, exercițiul progresiv și înțelegerea situației scurtează durata și reduc riscul de recidivă.
Informațiile de pe această pagină au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul de specialitate sau evaluarea individuală. Ultima revizuire: august 2026.